Ajunse la rond, unde il astepta Vasile Singuratate. Coborase de pe soclul sau si levita la o palma deasupra aleii. In dreptul fruntii, al coastelor si-n josul pantecului piatra lui nobila era sparta. Dar tinea inca la piept o carte, singura scrisa de el vreodata, o carte ilizibila de piatra. Baiatul se-apropie de soclu si citi inc-o data inscriptia sapata-n arama: CUM NINGE SOARTA? Isi lipi fruntea de ea si-o repeta in gand pana cuvintele isi pierdura sensul. Apoi se-ndrepta catre marele mutilat si-l lua, fara sa-l priveasca, de brat. Pornira-mpreuna de-a lungul sinelor de tramvai, lasandu-si in urma umbrele lungi si subtiri. Strada era tacuta si pustietatea totala. Drumul n-avea sfarsit. Omul de piatra avea sa-l insoteasca de-acum toata viata. (Cod 10906379)
Brand Mircea Cartarescu
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Încarc comentariile...
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Utilizăm cookie-uri pentru a ne asigura că îți oferim o experiență optimă de navigare pe site-ul nostru. Prin continuarea navigarii, iti dai acordul asupra utilizarii cookie-urilor. Pentru informații suplimentare, poti consulta pagina cum utilizăm cookie-urile și cum poti schimba setările.OkCiteste mai mult